Câteva principii de lucru în AutoCAD

În acest gen de proiecte, sunt reprezentate în spaţiul Model numeroase planuri, detalii, texte, etc. - astfel încât uneori un fişier DWG poate să reţină, de exemplu, proiectele tuturor elementelor de tâmplărie sau toate planurile unei case. Pe seama acestor planuri, se vor elabora mai multe planşe. Dacă locul planurilor este în Model Space, locul planşelor este în Paper Space.

În sumar, la lucrul în AutoCAD esenţiale sunt utilizarea unui şablon personalizat societăţii şi asimilarea unor proceduri de lucru corecte în AutoCAD 2002, bazate pe buna înţelegere a mediilor de lucru Model Space, şi Paper Space. Şabloanele pot fi făcute prin efort propriu în cadrul societăţii, sau apelând la firme specializate; Promax vă propune un model de şablon, numit STAS.dwt, creat în AutoCAD 2002, care poate fi descărcat. Iată în continuare şi un set de principii de lucru în AutoCAD: Se lucrează pornind de la un sablon dedicat (template), pe care-l vom numi generic STAS.dwt. Acest sablon trebuie sa contina setari ale ecranului Model, precum si planse A4, A3, A2, etc., predefinite în Paper, cu indicator STAS preinserat. Plansele predefinite se vor adresa implicit unor imprimante la care calculatorul este conectat.

1. Se lucrează pornind de la un sablon dedicat (template), pe care-l vom numi generic STAS.dwt. Acest sablon trebuie sa contina setari ale ecranului Model, precum si planse A4, A3, A2, etc., predefinite în Paper, cu indicator STAS preinserat. Plansele predefinite se vor adresa implicit unor imprimante la care calculatorul este conectat.
2. Lucrul cu template STAS organizează activitatea de proiectare în AutoCAD, prin personalizarea proiectelor (proiectant, nume desen, beneficiar, data executării, etc.), prin utilizarea unor convenţii de culoare, stiluri de text şi straturi predefinite. Indicatorul trebuie inserat ca bloc cu atribute, în Paper. Completarea indicatorului va putea fi făcută printr-un dublu-click pe oricare obiect din indicator.
3. Lucrul la un proiect înseamnă realizarea unor desene în Model,în scara 1:1. Aceste desene se pot referi de exemplu la uşi, ferestre, detalii, etc. Fişierul DWG creat pe seama proiectului, poate colecţiona zeci de vederi, întinse pe ecranul nesfârşit al spaţiului Model.
4. Pentru regăsirea diferitelor vederi ale spaţiului Model,se poate utiliza comanda view. Utilizarea comenzii presupune salvarea unei vederi, în momentul în care ecranul AutoCAD focalizează pe vederea respectivă. Salvarea se face dând nume vederii, pentru regăsirea ei ulterioară, în vederea restaurării sale pe ecran.
5. Organizarea geometriei din model este pe straturi, astfel încât să poată fi controlate vederile plasate pe hârtie în modul Paper de lucru. O soluţie este ca fiecare vedere să stea pe un strat distinct, cu nume sugestiv, poate acelaşi cu al vederii create cu view (de ex.: Usa balcon, Geam baie, Geam bucatarie, Usa exterioara, etc.).
6. În vederea generării desenelor pe planşe, se trece în Paper, pe una dintre planşele predefinite: A4, A3. Numele acestor file (layout-uri) poate fi schimbat, pentru a arăta mai bine prin nume la ce se referă planşa; astfel de nume pot fi: A4-usi, A4-ferestre, A3-usa_garaj, etc.
7. Geometriile din Model se aduc pe planşă prin crearea unor ferestre, folosind comanda mview. Filtrarea informaţiei dintr-o fereastră se face prin instrumente layer. Scalarea unei geometrii se face prin intrarea în fereastră cu "ms şi folosirea comenzii zoom cu indicarea scării zecimale urmate de sufixul xp, sau în spaţiul Paper selectaţi fereastra şi din bara cu butoane Viewports introduceţi scara dorită, în forma 1:x . Comutarea pe spaţiul hârtiei se face cu "ps.
8. Cotarea vederilor se poate face în Paper. Tot în Paper se completează indicatorul, se introduc notele tehnice. Plotarea se face din Paper. AutoCAD permite şi plotare din Model, urmând să se indice printr-o selecţie window, care este zona din Model care trebuie plotată. În Paper, zona implicit aleasă pentru plotare este foaia (layout-ul) curentă.
9. Plotarea aduce pe ecran caseta Plot. Aceasta permite, în fila Plot Device, alegerea unui stil de plotare şi care să fie altul decât None. Stilul de plotare ataşat, numit STAS-monocrom.ctb, permite plotarea monocromă - aceasta înseamnă că indiferent de culorile folosite în AutoCAD, obiectele vor fi desenate cu negru. Stilul poate fi editat şi salvat într-un fişier cu extensia CTB. Aceste fişiere se grupează în directorul AutoCAD numit ...Plot Styles.
10. În condiţii de plotare monocromă, devine importantă grosimea de linie cu care este transpusă fiecare culoare AutoCAD. Decizia privind grosimea cu care este trasată o linie pe hârtie poate fi decisă de:

I. grosimea declarată a liniei, alta decât bylayer;
II. grosimea de linie asociată layer-ului pe care se află linia;
III. grosimea de linie asociată culorii cu care este reprezentată linia pe ecran, decisă în cadrul fişierului STAS-monocrom.ctb.

11. Controlul grosimii de linie impune reguli de folosire a culorilor în AutoCAD. O propunere de convenţii de culoare ar fi:

12. Fişierul STAS-monocrom.ctb va avea sarcina de a direcţiona roşu spre grosimea 0.2, albul spre grosimea de 0.5, etc.

Succes! (07.07.2003)