Enunţul problemei de împărţire
Fie parcela de împărţit din figura 1 una dintre probleme este definirea modului în care se alege de unde porneşte împărţirea. Mecanismul imaginat este următorul: după ce utilizatorul alege poligonul de împărţit, acesta defineşte direcţia după care are loc împărţirea, prin precizarea a două puncte: P1 şi P2. Un ajutor important oferit utilizatorului este un cursor dinamic afişat pe ecran, în forma unui sistem de axe, cu originea în primul punct, şi cu orientarea decisă prin alegerea dinamică a punctului P2. O astfel de procedură defineşte simplu de unde se începe parcelarea şi în ce direcţie se înaintează cu parcelarea.

In figura 2 se reprezintă o parcelă creată, conform indicaţiilor de orientare date în figura 1. Este important de remarcat că locaţia punctului P1 pe ecran nu are importanţă; importantă este orientarea P1-P2. Aplicaţia permite opţiunea de a schimba oricând orientarea direcţiei de parcelare. Pot fi tratate inclusiv poligoane convexe, aşa cum este dat în figura 3.
Baza de date şi suportul grafic
O astfel de aplicaţie devine productivă atunci când există un set mare de date ce trebuiesc procesate. Un astfel de set poate fi un tabel ce conţine lista tuturor proprietarilor de terenuri forestiere din cadrul unei comunităţi. Aceste liste conţin date ce privesc proprietarii, respectiv moştenitorii cu suprafeţele de teren de primit.
O comisie locală de punere în posesie poate să aibă un număr de 350-400 de poziţii de procesat. Dacă pentru o astfel de listă se execută doar operaţia de împărţire prin mijloace clasice, durata de execuţie poate fi în jur de 2.5-3 luni. Statistic vorbind, durata de execuţie pentru acelaşi număr de proprietari, cu ajutorul aplicaţiei AutoForest, este de aproximativ 8 ore. Suportul grafic pe care lucrează aplicaţia trebuie să fie o hartă digitală, adusă în format vectorial. Chiar dacă la început costul de achiziţie al unor astfel de hărţi, pentru zona de prelucrat, pare relativ mare, pe termen lung costul poate fi amortizat rapid.
De asemenea, trebuie amintit faptul că prin operaţia de împărţire se urmăresc mai multe obiective, ca atare harta vector este supusă unei succesiuni de operaţii de codificare specifice domeniului cadastral şi forestier.
Interfaţa de lucru
Adăugând toate elementele descrise rezultă o aplicaţie dezvoltată în mediul AutoCAD Map R5, care prin intermediul casetei de dialog Impartire padure, permite executarea mai multor operaţii succesive de împărţire, pe baza unui tabel de proprietari. Listele cu proprietarii sunt întocmite de către comisii locale, în forma unor Tabele nominale. Utilizând o aplicaţie suplimentară, datele din tabele se introduc la comisii într-o bază de date, care apoi este preluată şi adăugată la o Bază de date unică, accesată de aplicaţia AutoForest. Aplicaţia lucrează în tandem cu baza de date ce conţine proprietarii.
Caseta aplicaţiei "AutoForest" permite filtrarea datelor prin specificarea unei comisii (primărie) şi a unei localităţi. Toţi proprietarii care respectă criteriul de filtrare dat se vor afişa în casetă, cu numele şi suprafaţa de teren care li se cuvine (figura 4).
În prima fază se selectează din listă un proprietar, apoi se alege un poligon, reprezentând terenul din care se i va aloca parcela. Operaţia de împărţire se execută pe baza algoritmului prezentat anterior, aplicat pe o hartă vectorizată.
Caseta "Impartire padure" afişează permanent aria poligonului selectat pentru împărţire, precum şi suprafaţa rămasă neatribuită. Proprietarul împroprietărit este eliminat automat din listă, iar împărţirea continuă până când sunt rezolvaţi toţi proprietarii listaţi.
Alocare parţială
Împărţirea terenului se poate face direct dacă suprafaţa disponibilă este mai mare decât suprafaţa de alocare. Ce se întâmplă însă dacă suprafaţa disponibilă este mai mică ?
Aplicaţia permite o împărţire parţială, în cazul în care terenul rămas disponibil în poligon, este mai mic decât cel necesar, urmând ca respectivul proprietar să primească teren în continuare dintr-un alt sector.
Aplicaţia marchează cu semnul * în caseta "Impartire padure", pe acei proprietari care au primit doar parte din terenul cuvenit, iar în coloana Alocat partial se indică suprafaţa alocată parţial.
Un exemplu este prezentat în figurile 7 şi 8, unde proprietarul KOCSIS, având identificatorul id=233, primeşte un colţ de teren rămas din poligonul iniţial, iar diferenţa o primeşte din poligonul alăturat.
Topologii, topologii ....
Am ajuns , în etapa în care avem datele din tabele terenurile le-am împărţit şi ne propunem să continuăm să dezvoltăm cerinţele procedurilor de punere în posesie. Se enunţă astfel o nouă problemă:
Fără să prezentăm detalii tehnice, limitele terenurilor forestiere se definesc prin reguli silvice. Aceste limite nu coincid cu limitele cadastrale, denumite Pd-uri, stabilite de către Oficiul de Cadastru. Ca atare, un teren forestier se poate întinde pe numere cadastrale diferite.
Mai mult decât atât, un proprietar poate primi teren pe parcele forestiere diferite (clase), care la rândul lor sunt pe numere cadastrale diferite.
Aceste date sunt foarte importante pentru că permit evidenţa suprafeţelor care se vor scădea din gestiune şi vor sta la baza calcului tabelului din anexa procesului verbal de punere în posesie. Rezolvarea rapidă a acestor calcule se face utilizând succesiv două operaţii de intersecţie pe topologii.
În AutoCAD Map topologia este o mulţime ce conţine un set de obiecte care au ataşate seturi de date atribut. Între obiectele mulţimii există relaţii. Topologiile se creează prin instrumente AutoCAD Map şi sunt de 3 feluri:
- topologii punct;
- topologii reţea;
- topologii poligon.
Topologia este utilizată pentru a crea analize spaţial geometrice. Între două topologii se pot executa operaţii cu mulţimi de tipul: intersecţii, adunări, scăderi, excluderi, etc. Analizele spaţiale executate pentru operaţia de împărţire folosesc topologii de tip poligon.
În figura 10 se prezintă intersecţia rezultată între mulţimea de elemente parcele alocate şi mulţimea de elemente parcele cadastrale.
În figura 11, avem o intersecţie dintre rezultatul intersecţiei precedente şi mulţimea claselor de terenuri forestiere; sesizaţi linia oblică care delimitează clasa forestieră, asemenea figurii 9. Ca atare se vor crea atâtea obiecte, câte intersecţii valabile există. Punctele din interiorul parcelelor indică formarea noilor topologii. Operaţiile cu topologii se execută prin mijloace AutoCAD Map.
Dacă operaţiile de intersecţie sunt corecte, urmează completarea bazei de date cu datele rezultate din intersecţia de topologii. Aplicaţia AutoForest are dezvoltate funcţii pentru completarea automată a bazei date cu datele din intersecţiile de topologii.
Documentaţia ataşată împroprietăririi
Aplicaţia propune o forma nouă de Proces verbal de punere în posesie, şi de Schiţă de amplasament, având în vedere aspecte estetice şi practice ale unor astfel de documente. Noile forme conţin aceleaşi seturi de date ca şi formatele tip. Procesul verbal se completează pe o singură pagină, categoria terenului şi amplasamentul cadastral se trec pe pagina 2, iar schiţa cu vecinătăţi se trece pe pagina 3.
Procesul verbal de punere în posesie se generează automat pe baza datelor introduse în tabele şi poate fi tipărit în serie. Pentru fiecare comisie datele se completează automat. Procesul verbal are trei pagini:
- i) prima pagină, cu datele proprietarului şi numele persoanelor care semnează documentul;
- (ii) a doua pagină cu un raport al parcelei proprietarului, care conţine date cu privire la suprafeţe şi numerele cadastrale din care face parte terenul proprietarului);
- (iii) a treia pagină este schiţa de amplasament a terenului.
Formatul Schiţei de amplasament a fost reproiectat pentru a permite semiautomatizarea procesului de tipărire. Aplicaţia creează o foaie de lucru în Paper Space, cu trei zone:
- zona de afişarea parcelei,
- zona de încadrare pe parcela cadastrala
- zona de completarea a vecinilor din baza de date.
În funcţie de zona de afişare a parcelei, în zona de completare a vecinilor se completează automat lista vecinilor, inclusiv numerele cadastrale primite în urmă împărţirii. Pentru fiecare parcelă se generează automat lungimi de segmente utile pentru punerea efectivă în posesie, prin măsurători pe teren.
Concluzii
- Aplicaţia are un algoritm puternic şi rapid de calcul pentru împărţirea unui poligon în arii date tabelar.
- Aplicaţia impune o structură a bazei de date necesare operaţiilor de împărţire şi punere în posesie, şi oferă un program de baze de date pentru introducerea proceselor verbale la comisii.
- Aplicaţia are instrumente pentru codificarea elementelor de pe hartă, simultan cu introducerea lor în baza de date.
- Procesul de tipărire a proceselor verbale este automată, pe un format elegant.
- Aplicaţia completează baza de date relaţională cu date rezultate din intersecţia succesiva a două topologii, rezultând două topologii complexe.
- Procesul de tipărire a schiţelor parcelelor este semiautomatizată, cu posibilităţi de automatizare pe baza unor reguli stricte.
- Datele sunt pregătite pentru a putea fi distribuite într-un sistem intranet de tip MapGuide.
Documentul Autoforest.doc (280k) se poate descărca. (07.07.2003)



